Iubesc sa scriu!Ador...mai bine zis.Cand ma simt singura este de ajuns sa iau un creion si o foaie si sa incep sa schitez...viata...viata unor noi personaje.Noi personalitati,noi idei care imi invaluie mintea intr-o ceata densa...si iese la iveala...o noua persoana.O noua creatura careia tot eu i-am dat contur.Si asa se intampla de zeci de ori.Uneori  sunt reusite,alteori foarte reusite.Alteori...alteori nimic.Imi este greu sa imi imaginez ca intr-o buna zi nu voi mai fii capabila sa scriu.

La multi  ani de Valentine'sDay!

I'm single......how about you?

Sincerelly,Forever Alone

Scuze...stiu ca nu am mai prea intrat pe blog....nu prea am mai avut inspiratie in ultimul timp,dar promit ca de acum in colo ma voi stradui sa scriu mai des.Multumesc celor 415 sufletele care mi-au vizualizat blogul.Inseamna foarte mult pentru mine.Am vazut ca avem si 5 membri.Le multumesc si lor de asemenea;)Bafta in continuare cu blogurile voastre:X:X:X

O plimbare prin parc

Am pasit pe aleea pietruita din parc.Inima imi era pe punctul de a-mi iesi din piept.
      -Haide sa ne asezam pe o banca,zise Sorin.Il auzeam infundat.Tot ceea ce imi rasuna in urechi erau bataile inimii mele.
       -Ok.i-am raspuns eu intr-un sfarsit.Sorin o lua inainte si ocupa loc pe una din  bancile din adancul parcului.Isi intinse mainile pe marginea bancutei si isi lasa capul pe spate,inchizandu-si ochii cei caprui.Cu pasi timizi l-am urmat,asezandu-ma langa el,pe banca.
        -Deci...spuse el ridicandu-si capul si deschizandu-si ochii,de unde o cunosti pe Amalia?
        „Amalia,da,Amalia.Unde am cunoscut-o?”Nu mai eram in stare sa ii raspund,asta era clar,dar dupa aproape un minut de gandire i-am zis:
          -Ne-am intalnit prima oara la scoala...Voi unde v-ati cunoscut?am dat eu repede sa il intreb.
          -Poi,aici,zise el schitand un zambet timid.Ma privea curios.Am zambit si eu incercand sa ii evit privirea.Cand ne-am  ridicat ochii am dat de Amalia.Era pe partea cealalta a aleei pietruite.Ne privea cu o oarecare ura .Simteam cum in acel moment as fi  facut orice doar sa dispar de acolo.Inima nu imi mai batea atat de tare.Parea ca acum vroia sa se opreasca.Amalia mai statu cateva secunde sa ne priveasca apoi se intoarse si isi continua drumul catre iesirea din parc...Inima imi incepu din nou sa bata,dar oare pentru cat timp de acum incolo?

Un blog care iti „imbraca” ziua in fericire.

Welcome to my world: A walk to remember October: Questa settimana sono stata al piu' grande outlet di Italia: Serravalle! Avevo visto da Pinko una pelliccia smanicata,usata in un modo molto...

...Smile...

Le multumesc primelor 2 „Persoane Interesate ”de blogul meu.Le multumesc pentru ca mi-au daruit un zambet si un motiv sa pastrez aceasta zi in inima mea.Multumesc foarte mult inca o data si va urez bafta cu blogurile voastre.

♥♥Sorin♥♥

   Orizontul era unul intunecat.Norii impanzisera cerul cel lipsit de soare...Soarele care odinioara ,mie si Amaliei ne mangaia chipurile.Razele sale se jucau prin parul ei lung.Si acum...ce mai era de facut oare?Ne certasem din cauza lui,a lui Sorin.Si cand ii pronuntam numele ma treceau mii de fiori.Uitam de frigul de afara,de lacrimile Amaliei,de tot ce mai era in jurul meu.Si imi apareau in minte numai ochii lui cei caprui si calzi.Si in timp ce aceste ganduri imi invadau mintea nu imi puteam lua gandul de la Amalia.„Cum am putut sa o las acolo?”Mergeam cu pasi grabiti catre nicaieri.Si parca imi doream sa ma intorc la Amalia.Paseam apasat trotuarul ud cu privirea-n pamant.La un moment dat m-am lovit de ceva.Am facut un pas inapoi si mi-am ridicat ochii.Cu ei am dat de un chip pe care l-as fi privit zile intregi fara sa ma plictisesc.Da!Era chiiar Sorin.Imi zambea timid pentru prima oara.
              -Buna!imi spuse el surazand.Ce faci aici?Nu v-am lasat la scoala?
              -Mmm..ba da,ii spun  eu fastacindu-ma.Dar m-am certat cu Amalia si..in fine.
          Sorin era un baiat cum rar gaseai.Era cu adevarat o minune ca gasisem pe cineva care sa fie ca el.Ochii lui inca ma fascinau.Incercam sa nu pastrez contactul vizual cu el.
               -Pai...imi pare rau.Daca tot te plimbai,haide cu mine,sa ne plimbam...zise el zambind timid.Eu ma blocasem.Nu stiam daca imi imaginam ceea ce spusese sau daca era real.
               -Bine...acuma....daca vrei si tu...nu e obligatoriu...se justifica el imediat ce isi dadu seama ca eu ramasesem fara cuvinte.
               -Da...ii spun eu.Si pornim amandoi catre un  orizont mai senin decat mi-as fi imaginat vreodata.

Un blog pur si simplu S-U-P-E-R-B.

Fata care aduce ploaia: Jurnal:: Jurnalul ei: Sambata seara mi s-a parut ca se purta ciudat. Facusem planuri sa mergem la un bar ca sa bem ceva. Fusesem la cumparaturi cu ...

Publicitate...

Alexutsaa: Si inocenta dispare ♥..[ part. I]: Azvarlise cu dispret din mers minicartela de la apartamentul ei.Receptionnerul o...

Publicitate unui blog care pe mine m-a facut sa zambessc!O idee cu totul si cu totul originala;)

Cum cuceresti o fata: Cum cuceresti o fata in ziua de azi: Acum ca moda e pe primu loc, fetele isi fac o prima impresie despre tine la modul cum esti imbracat, aranjat si nu numai, chiar si freza ...